Otita externă reprezintă inflamația canalului auricular extern (de la pavilion până la membrana timpanică) și este cea mai des întâlnită formă de otită a canidelor.

Există mai mulți factori care pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni, precum:
Factorii primari – factori cauzatori direcți ai otitelor externe, precum existența unui corp străin (ex. ariste), alergii (dermatită atopică, reacție adversă la hrană, alergii la insecte, mediu etc.), paraziți auriculari (Sarcoptes spp, Otodectes spp, Demodex spp), boli autoimune (pemphigus foliaceu), dermatită de contact (substanțe aplicate pe pavilion sau în conduct) etc.

Factorii secundari – factori care pot contribui sau crea otite externe. Adesea sunt secundare cauzelor primare (ex: întârzierea sau netratarea alergiilor) și sunt reprezentați de infecții cu bacterii, infecții cu fungi, toaletarea prea deasă, reacția adversă la medicament.

Factorii predispozanți – factori care cresc riscul apariției otitelor externe, precum formațiuni la nivelul canalului extern, conformația craniului, abundența firelor de păr la acest nivel, mediu umed, otită medie primară etc.
Factorii perpetuanți – factori care apar din cauza otitei, precum otită medie secundară, ruperea timpanului, stenozarea canalului etc.

Otita externă poate fi unilaterală, observată la o singură ureche, sau bilaterală, iar în funcție de data apariției aceasta poate fi acută sau cronică.

 

Semnele care pot fi observate acasă:

  • cerumen abundent
  • schimbarea consistenței cerumenului;
  • schimbarea culorii cerumenului (maro, negricios, aspect de zaț de cafea);
  • schimbarea mirosului urechii (miros înțepător);
  • apariția eritemului (urechea tinde spre o culoare roșiatică);
  • schimbările de comportament (scărpinatul urechilor, scuturatul capului etc.);
  • leziuni pe pavilion (papule, pustule, eroziuni, ulcere, scuame etc.).

 

Semne grave: mers în cerc, capul este rotit pe ax – câinele ținând o ureche mai jos.

Otita externă, deși deseori trecută cu vederea, poate altera calitatea vieții patrupedului prin disconfortul continuu datorat mâncărimii și durerii, iar lăsată netratată poate cauza, printre altele, ruperea timpanului și pierderea auzului.

Atenție!

La nivelul urechii se vor aplica tratamente locale doar după un examen otoscopic efectuat în prealabil, pentru asigurarea integrității timpanului, și după efectuarea unui examen citologic pentru alegerea soluției optime.

– Dr. Simona Popa, ArtVetDerm