Oclacitinib (Apoquel, Zoetis) este un medicament veterinar relativ nou, utilizat în tratamentul afecțiunilor alergice cutanate la câini.

     Oclacitinib a fost aprobat de către FDA ca tratament pentru simptomele dermatitei atopice la câini, dar și a altor afecțiuni ale pielii, oferind o ameliorare rapidă a pruritului, eritemului și a inflamației. 

     Deși nu a fost încă aprobat la pisici, studiile recente și experiența clinică au arătat eficacitatea oclacitinibului în managementul afecțiunilor cutanate la această specie. 

Mecanism de acțiune 

     Oclacitinib este un imunomodulator ce aparține clasei inhibitori de janus-kinaze. Acestea sunt enzime cu rol de receptori transmembranari, implicate în semnalizarea celulară, fiind activate de anumiți mediatori chimici (citochine). Pe scurt,  janus-kinazele sunt implicate în răspunsul inflamator. 

     Rolul oclacitinibului este de a bloca aceste enzime, inhibând selectiv JAK 1, parțial JAK 3 și într-o mică proporție JAK 2, reducând astfel inflamația, pruritul și eritemul.

Odata administrat, acesta se absoarbe rapid cu sau fără hrană, iar excreția acestuia se face  la nivel renal și biliar.

Când recomandăm administrarea oclacitinibului?

     Oclacitinibul se recomandă în afecțiunile dermatologice alergice care necesită tratament pe termen lung pentru controlul simptomelor, fiind o opțiune mai sigură, cu mai puține efecte adverse față de glucocorticoizi. 

     Spre deosebire de ciclosporină, are un efect rapid, ceea ce îl face să fie o alegere ideală pentru pacienții care necesită o ameliorare rapidă a pruritului sau a altor simptome dermatologice.

     În urma examenului clinic se vor stabili doza și durata tratamentului, ținând cont de afecțiunea identificată, particularitățile pacientului (ex. vârstă, greutate), severitatea și existența patologiilor concurente.

     Administrarea oclacitinibului este contradindicată la pacienții cu vârste mai mici de 12 luni și la cei cu o greutate mai mică de 3 kg.

     Deși utilizarea oclactinibului la pacienții cu neoplasm este controversată, pâna în acest moment nu există nicio asociere între administrarea zilnică de oclacitinib și riscul de apariție a afecțiunilor neoplazice. În plus, acest medicament a fost folosit în unele afecțiuni neoplazice cutanate, precum mastocitomul cutanatat și limfomul epiteliotropic.

Modificări paraclinice

     Sunt în general nespecifice și pot fi reprezentate de scăderea ușoară a liniei albe (neutrofile, eozinofile si monocite) și rareori anemie (prin acțiunea foarte slabă asupra jak-2). 

     La câini au fost raportate creșterea colesterolului, creșterea transaminazelor hepatice (ALT, ALP), iar la pisici o ușoară creștere a valorilor renale și a fructozaminei. Conform studiilor, până în acest moment nu a fost raportat niciun efect advers la nivel hepatic, putând fi folosit și la pacienții cu afecțiuni hepatice concurente.

Efecte secundare

     Oclacitinib este un medicament bine tolerat în general. 

     Ca oricare alt medicament, administrarea acestuia poate fi însoțită de efecte secundare, iar proprietarii animalelor trebuie să fie informați de acestea. 

     Cele mai comune efecte secundare raportate sunt: pierderea poftei de mâncare, vomă, diaree, uneori schimbări în temperament. În general,  acestea apar la începutul terapiei și sunt tranzitorii. În cazul semnelor digestive, acestea pot fi combatute prin administrarea medicamentului împreună cu hrană. 

Cu toate acestea, exista situația în care pacientul nu tolerează acest medicament, singura soluție fiind înlocuirea lui.

     Alte efecte secundare întâlnite: piodermită, poate favoriza dezvoltarea acarienilor de piele Demodex spp. În anumite cazuri, poate determina apariția infecțiilor urinare sau a cistitei, însă prezența bacteriilor în urină nu reprezintă un efect secundar întâlnit la pacienți, fără a avea un istoric de infecții urinare sau predispoziție către dezvoltarea acestora.

    

Monitorizarea pacienților 

     Monitorizarea este o etapă vitală în managementul afecțiunilor dermatologice, mai ales atunci când avem de-a face cu boli ce necesită tratament de lungă durată sau atunci când pacientul nostru prezintă afecțiuni concurente, a caror evoluție ar putea fi influențată de tratamentul recomandat.  

     Terapia cu oclacitinib este instituită doar de către medicul veterinar după efectuarea unui examen clinic riguros și obținerea analizelor paraclinice (hematologie, biochimie completă de sânge), alături de cunoașterea istoricului (medicația primită până în prezent, existența altor afecțiuni). Totodată, este necesar să se țina cont de complianța proprietarilor (disponibilitate financiară, posibilitatea administrării medicației) . 

     Doza și durata se vor stabili în funcție de fiecare pacient, afecțiune și de răspunsul dorit. 

Pașii privind monitorizarea pacienților sunt stabiliți împreună cu proprietarii animalelor încă de la prima vizită. În general, se recomandă un profil complet (hemoleucograma, biochimie completă de sânge), apoi la fiecare 3 luni. În cazul in care, pe durata tratamentului, apar modificări ale stării generale, acestea vor fi comunicate către medicul veterinar .

     La pisici există puține studii privind siguranța/toxicitatea medicamentului și, din acest motiv, se va acorda o atenție sporită la această specie. Medicul veterinar va decide dacă această moleculă este potrivită pentru pisica dumneavoastră.

     Ca și în cazul administrării ciclosporinei și a glucocorticoizilor,  înainte de începerea tratamentului cu oclacitinib, se recomandă testare pentru virusul imunodeficienței feline și virusul leucemiei infecțioase feline, cât și testarea anticorpilor pentru toxoplasma.

 

pastedGraphic.png

Figura 1.Pododermatită asociată dermatitei atopice canine. Sub tratament cu oclacitinib

pastedGraphic_1.png

Figura 2. Pododermatită asociată dermatitei atopice canine. Sub tratament cu oclacitinib.

pastedGraphic_2.png

Figura 3.Eritem perianal și pe zona ventrală a cozii.

Sub tratament cu oclacitinib

pastedGraphic_3.png

Figura 4. Eritem peribucal asociat dermatitei atopice 

canine. Sub tratament cu oclacitnib

 

Dr. Carina Zain

Bibliografie:

1. Sallie B Cosgrove  1 , Jody A Wren, Dawn M Cleaver, Kelly F Walsh, Stacey I Follis, Vickie I King, Jezaniah-Kira S Tena, Michael R Stegemann. A blinded, randomized, placebo-controlled trial of the efficacy and safety of the Janus kinase inhibitor oclacitinib (Apoquel®) in client-owned dogs with atopic dermatitis

2. Sallie B. Cosgrove, Jody A. Wren, Dawn M. Cleaver, David D. Martin, Kelly F. Walsh, Jessica A. Harfst, Stacey L. Follis, Vickie L. King, Joseph F. Boucher, Michael R. Stegemann.Efficacy and safety of oclacitinib for the control of pruritus and associated skin lesions in dogs with canine allergic dermatitis

3. Natália Lôres Lopes, Diefrey Ribeiro Campos, Marília Alves Machado, Mariana Silva Revoredo Alves, Manuela Silva Gomes de Souza, Cristiano Chaves Pessoa da Veiga, Alexandre Merlo, Fábio Barbour Scott, Julio Israel Fernandes

A blinded, randomized, placebo-controlled trial of the safety of oclacitinib in cats

4. Christian Ortalda, Chiara Noli, Silvia Colombo, Stefano Borio.

Oclacitinib in feline nonflea-, nonfood-induced hypersensitivity dermatitis: results of a small prospective pilot study of client-owned cats

5. Lancellotti,B.A.;Angus,J.C.;Edginton,H.D.;Rosenkrantz,W.S. 

Age-and breed-matched retrospective cohort study of malignancies and benign skin masses in 660 dogs with allergic dermatitis treated long-term with versus without oclacitinib.

6. Vincent Bruet, Marion Mosca, Amaury Briand, Patrick Bourdeau, Didier Pin, Noëlle Cochet-Faivre and Marie-Christine Cadiergues 

Clinical Guidelines for the Use of Antipruritic Drugs in the Control of the Most Frequent Pruritic Skin Diseases in Dogs