Pielea reprezinta principala zona de electie pentru aparitia tumorilor la caine si a doua ca frecventa la pisica. Tumorile cutanate pot fi clasificate in tumori epiteliale, mezenchimale si tumori rotunde. O grupare apare este dedicata tumorilor cu origine melanocitara.
Nu exista criterii clinice care sa distinga neoplasmele benigne fata de procesele inflamatorii sau hiperplazice. In mod similar, prin examen clinic nu este posibil sa se diferentieze un proces benign fata de unul malign .
Managementul neoplasmelor cutanate depinde in primul rand de obtinerea unui diagnostic cert, rapid.
Evaluarea citologica a leziunilor este importanta deoarece aceasta orienteaza diagnosticul si poate caracteriza rapid si precis anumite procese tumorale (ex. tumorile mastocitare bine diferentiate).
Biopsia, examenul histopatologic si testele adiacente (ex. Imunohistochimia) sunt cele care ofera diagnosticul de certitudine.
Examenul histopatologic transmite informatii cu privire la gradul, invazia, procentul de necroza, angiogeneza si criterii histologice ale malignitatii.
Stadializarea bolii neoplazice are un impact major asupra planului de actiune, asadar aceasta se va impune ori de cate ori este cazul.
Afecțiuni neoplazice cu caracter benign
Exemple de modificari non-neoplazice ale pielii sunt : chistul (folicular, dermoid), chistul de glanda sebacee, keratozele (actinica, lichenoida, seboreica, corn cutanat), calcinosis cutis, mucionza cutanata.
Deoarece prezentarea clinica este diferita, iar in multe cazuri leziunile pot fi confundate cu alte procese, este importanta obtinerea unui istoric complet si examinare clinica riguroasa. In functie de tipul leziunii identificate si diagnosticele diferentiale, in cele mai multe cazuri se vor efectua investigatii suplimentare (hemoleucograma, biochimie de sange, dozari hormonale etc).
Diagnosticul de certitudine se va stabili in urma extirparii/biopsiei si obtinerii examenului histopatologic.
